ISTORIC
1953 – 1956
Înființare
Înființarea muzeului a fost precedată de o amplă activitate de colectare a materialului expozițional necesar, desfășurată în perioada 1953-1956. O contribuție valoroasă în acest sens a reprezentat-o colecția de gasteropode a profesorului de istorie Nicolae Simache, inițiatorul rețelei muzeale prahovene. Sufletul acțiunii de întemeiere a fost profesoara Margareta Moșneaga, venită din Basarabia pentru a urma Facultatea de Științele Naturii la Iași, absolvită cu Medalia de Aur (1930), pe care destinul o aduce la Ploiești în anul 1947. Aici va fi profesor la actualul Colegiu „Mihai Viteazul” și de pe această poziţie se afirmă ca bun organizator şi ca om de iniţiativă.
În atmosfera de entuziasm și pasiune întreținută de renumitul Nicolae Simache, în noiembrie 1954 ia ființă Sfatul Ştiinţific al Secţiei de Ştiinţele Naturii, de pe lângă Muzeul Regional Ploieşti, unde Margareta Moșneaga este aleasă ca preşedinte al acestui organism consultativ. La 21 noiembrie 1954, Margareta Moșneaga prezintă o tematică lărgită a viitorului Muzeu de Ştiinţele Naturii, care a reprezentat un punct de pornire ce s-a sedimentat prin cererea de repartizare a unor spaţii expoziţionale în incinta Palatului Culturii. În succesiunea unor asemenea demersuri, se întocmeşte şi un proiect de buget al viitorului muzeu care avea deja constituit, încă de la sfârşitul anului 1954, un nucleu patrimonial, alcătuit din: o colecţie de 30 de minerale şi roci, o colecţie de 20 de diferite fosile, un număr de 34 de piese împăiate şi aproximativ 200 de plante pentru alcătuirea unui ierbar. Suplimentar, au fost stabilite şi contacte de principiu privind colaborarea cu importante instituţii de profil, precum Muzeul „Grigore Antipa”, din Bucureşti, ca şi muzeele din Sibiu, Timişoara şi Craiova. În acest cadru s-a emis Decizia nr. 1671 din 14 februarie 1956, de către Sfatul Popular Regional, care este actul de înființare oficială a Muzeului Regional de Științele Naturii, cu sediul în Palatul Culturii.
Profesor emerit Margareta Moșneaga a fost numită director al muzeului pe 15 septembrie 1956 și cu o echipă restrânsă și a stabilit tematica, a adus primele exponate și a realizat diorame.
1956 – 1969
Evoluție tematică
30 decembrie 1956 – muzeul este inaugurat în cadrul unei festivităţi protocolare. La primul etaj al aripei vestice a Palatului Culturii a fost deschisă pentru public Secţia de Evoluţionism.
23 august 1957 – deschiderea secțiilor “Geografia și geologia regiunii Ploiesti” și “Prezentarea bogățiilor naturale ale regiunii Ploiești”
11 noiembrie 1958 – ianugurarea secțiilor “Fauna și flora regiunii” și “Omul – transformator al naturii”
30 decembrie 1958 – deschiderea secției “Acvariu”, format din 14 bazine mari și 10 bazine mici, unde erau expuși pești indigeni din fauna regională, dar și specii exotice din diferite părți ale lumii.
1966 – Punerea în funcțiune a laboratorului de restaurare
1967 – Începerea pregătirilor pentru amenajarea Grădinii Botanice de la Bucov. Cu toate că a beneficiat de un bogat material botanic și de experiența botanistului Emilian Țopa, profesor doctor docent la Universitatea din Iași, care a realizat Grădina Botanică din capitala Moldovei, această inițiativă nu a ajuns să se concretizeze atunci, fiind preluată mult mai târziu și concretizată în cadrul muzeului.
Ca urmare a reorganizării administrativ-teritoriale din 1968, tematica de prezentare a muzeului se va restrânge doar la aria județului Prahova, ceea ce a implicat o restructurare de secții încheiată în jurul anilor 1970.
Profesoara Margareta Moșneaga afirma, la vârsta de 60 de ani: “Cu tinerețea dioramelor mele mă simt și eu tânără” și într-adevăr a reușit să strânga în jurul muzeului numeroși tineri, “prietenii muzeului”, elevi dornici de a-și completa cunoștințele de la clasă.
Ajunsă la vârsta pensionării, Margareta Moșneaga încheie o carieră strălucită, recompensată cu preţioase distincţii: Meritul Cultural, Ordinul Muncii, Profesor Emerit.
1970 – 1984
Extindere teritorială și modernizare
Conducerea muzeului a fost preluată în anul 1970, de Zoe Stoicescu-Apostolache, care și-a făcut aproape un deceniu ucenicia sub îndrumarea profesoarei Margareta Moşneaga. A absolvit Facultatea de Biologie a Universității București (1954-1959) și a devenit doctor în biologie în anul 1976.
Problemele expoziţionale fiind rezolvate, a urmat o perioadă semnificativă pentru atragerea publicului și implicarea muzeografilor în acţiuni concrete de cercetare şi interpretare, devenind autori sau coautori ai unor interesante studii publicate în anuarele muzeului, în presa de specialitate, dar mai ales prezentate în cadrul sesiunilor ştiinţifice anuale ale muzeului.
Zoe Stoicescu-Apostolache face cunoscută activitatea muzeului și pe plan internațional, prin participarea la diferite manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, primind invitaţii din multe ţări europene şi chiar din SUA.
Pe de altă parte, iniţiază noi tematici muzeale şi secţii externe:
În 1972 este inaugurat Muzeul din Cheia “ Natura Văii Superioare a Teleajenului”, unde erau expuse elemente de floră și faună, rarități și endemisme din zonă, precum și date și aspecte cinegetice, probleme de ocrotire și de economie naturală a zonei.
În 19 august 1973 în parcul din Sinaia s-a deschis expoziția “Rezervația Bucegi”, unde erau prezentate plante rare și ocrotite, flora și fauna Masivului Bucegi.
În 30 august 1978 la Slănic, într-un spațiu din curtea Salinei Unirea, se deschide “Muzeul Sării”, care ilustra formarea zăcămintelor de sare, dar și viețuitoarele din zona Slănicului.
Cutremurul din 4 martie 1977 a produs masive deteriorări clădirii Palatului Culturii. Pe fondul reparațiilor și consolidărilor clădirii, a fost necesară demontarea expoziției permanente, ceea ce a dus crearea unei noi tematici. Astfel a luat naștere Muzeul de Biologie Umană, organizat după o nouă tematică, cu săli de antropogeneză – antropologie, rase umane şi subrasele populaţiei româneşti, creativitate, anatomie şi fiziologie, genetică, ecologie, demografie, ocrotirea naturii, sisteme antropice din România. Noul muzeu a fost inaugurat în octombrie 1984.
Zoe Stoicescu-Apostolache a avut o contribuție științifică relevantă, concretizată prin realizarea unor studii publicate în „Analele Universităţii Bucureşti”, „Analele Academiei Române”, „Revista Muzeelor” sau „Natura”, precum şi teza de doctorat, în 1976. Corolarul acestei afirmări în plan ştiinţific va fi impunătorul „Dicţionar de Ecologie” (1982), premiat de Academia Română, ca primă lucrare românească de acest fel.
1984 – 1990
Efectele reorganizării
Prin Decizia nr. 572/27.03.1984 a Consiliului Popular al Județului Prahova, se hotărăşte înfiinţarea, de la data de 1 aprilie 1984, a Complexului Muzeal al Judeţului Prahova, în structura căruia intra şi Secţia de Ştiinţele Naturii, cu Muzeul de Biologie Umană Ploieşti şi cu celelalte secţii din judeţ – Sinaia, Cheia, Slănic. Astfel, Muzeul de Științele Naturii, devine secție, ca şi Muzeul de Istorie şi Arheologie ori Muzeul de Artă. Zoe Stoicescu-Apostolache a fost numită directorul Complexului, iar ceilalţi conducători de muzee au devenit şefi se secţie, fiind nevoită să desfășoare preponderent activitate administrativă, în detrimentul activității cultural-științifice.
Odată cu Revoluția din 1989, lucrurile s-au schimbat din nou. Prin Decizia Nr. 139/29.03. 1990, Complexul a fost desfiinţat, iar muzeele și-au recăpătat personalitatea, iar Zoe Stoicescu-Apostolache a părăsit funcția de conducere, ajunsă la vârsta pensionării.
1990 – 2022
Dezvoltare, diversificare și modernizare
Din anul 1990, conducerea muzeului este preluată de prof. dr. Emilia Elena Iancu, prin Decizia Nr. 10/6.04.1990 a Inspectoratului Judeţean de Cultură. În acest context, prin recâștigarea personalității juridice și noua viziune managerială, se dă startul unei etape în care sunt vizate prioritar trei direcţii: dezvoltarea, extinderea şi modernizarea muzeului şi a complexelor sale activităţi. După anii facultăţii şi de profesorat, Emilia Iancu s-a integrat în colectivul muzeal în anul 1985, iar această activitate a devenit pasiunea sa pentru toată viața. Ca manger a dorit ca muzeul să devină o instituție de cultură importantă, recunoscută pe plan național și internațional. A urmărit să extindă numărul angajaților pentru a crea o echipă puternică, capabilă să pună în aplicare proiecte de amploare.
În anul 1990, muzeul organizează primul simpozion din România, „Natura și Omul”, care continuă an de an, cu participarea specialiștilor din țară și străinătate.
Revitalizează secțiile din județ și în anul 2002 aşează bazele unui nou Muzeu al Fructelor, la Vălenii de Munte, cu expoziţia permanentă intitulată „Cultura prunului”, care a funcționat o perioadă, aducând în atenție acest fruct, caracteristic zonei.
În 13 octombrie 2002 se înființează, în stațiunea montană Cheia, Muzeul „Flori de mină”, care prezintă o impresionantă colecție de 170 de flori de mină de o valoare deosebită, mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural.
În 13 mai 2003, secția de la Slănic este reorganizată într-o clădire monument istoric, Casa Cămărășiei, care găzduiește astăzi Muzeul Sării. În anul 2018, expoziția permanentă a secției Muzeul Sării din Slănic a fost reamenajată și modernizată prin intermediul tehnologiei moderne, prin aplicarea realității augmentate și tehnologiei VR, acestea fiind prezentate sub forma unui tur virtual VR într-o mină de sare și a unei mese interactive care prezintă uneltele folosite pentru extragerea sării din mină.
În luna august 2008, stațiunea Cheia se îmbogățește cu o nouă secție a muzeului județean, Muzeul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, organizat în casa de vacanță a renumitului antropolog. Împreună cu Muzeul “Flori de Mină”, cele două secții muzeale reprezintă obiectivele culturale ale zonei, importante pentru dezvoltarea locală și de real interes turistic.
În anul 2008, un proiect de la începuturile muzeului începe să prindă contur, amenajarea unei grădini botanice.
Pe un teren de aproximativ 15 hectare, atribuit spre folosință Muzeului de către Consiliul Județean Prahova, s-a dezvoltat Grădina Botanică Bucov, care și-a deschis porţile pentru vizitare în anul 2014, fiind în permanentă dezvoltare şi modernizare.
În prezent, pe 5 hectare și jumătate pot fi admirate peste 300 de specii de arbori şi arbuşti, plante şi flori ornamentale repartizate în diverse sectoare, un iaz cu peşti exotici şi o fântână arteziană, precum și o seră multifuncțională inaugurată la 22 mai 2022.
La 30 septembrie 2009 a fost inaugurat Muzeul Natura Văii Teleajenului la Vălenii de Munte, care a fost transferat de la Cheia, într-o nouă prezentare, o sinteză a arealului specific acestei zone – flora, vegetaţia, fauna, relieful, peisajul, expoziția permanentă fiind realizată într-o manieră modernă interactivă, foarte spectaculoasă, cu jocuri de lumină și sunete specifice animalelor, cu exponate naturalizate de mare valoare ştiinţifică.
În martie 2013 se redeschide Muzeul Omului (fost Muzeu de Biologie Umană) de la sediul central din Palatul Culturii, după etapa de consolidare-reabilitare a clădirii. Realizat într-o manieră modernă și interactivă, Muzeul Omului este format din Sala de Antropogeneză, Sala de Anatomie, Sala de Genetică, Sala de Biodiversitate, Sala de Arii Protejate, Sala SOS Natura și Sala Populație.
Din anul 2017, Muzeul Petrolului, mulți ani cu statut de muzeu național și preluat după privatizare de OMV Petrom, a trecut ulterior în patrimoniul Judeţului Prahova şi a fost dat în administrare Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova.
Muzeul Petrolului a fost înfiinţat prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1341 din 16 septembrie 1959 și ilustrează istoria industriei petroliere româneşti, a ştiinţei şi tehnicii petroliere, precum şi a contribuţiei acestei ramuri industriale la procesul economic şi social al ţării. Muzeul Petrolului se mândreşte cu opt piese din colecţia de utilaje, care fac parte din Tezaurul Naţional al României. După realizarea procedurii de inventariere, a fost redeschis pentru vizitare în februarie 2018.
În data de 3 februarie 2020 a fost inaugurat Centrul de Ecologie și Antropologie al Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, în stațiunea montană Cheia, la etajul Muzeului „Flori de Mină”. Centrul include o sală de conferințe, secretariat și bibliotecă, înzestrate cu facilităţile moderne necesare.
Astăzi muzeul reunește un număr de 9 secții muzeale.
În paralel cu extinderea teritorială, Prof.Dr. Emilia Iancu diversifică activitățile desfășurate la sediul central, expoziţiile temporare, lecţiile şi cercurile pedagogice, concretizate ca slogan în sintagma muzeu-şcoală, care va fi genericul de permanenţă al multor acţiuni organizate în această sferă relaţională.
Apărută în luna februarie 2001, Revista Natura și Omul, realizată inițial la editura muzeului Bioedit, a fost un mijloc de a veni în întâmpinarea publicului de vârstă școlară, fiind foarte solicitată de școlile prahovene. Proiectul a fost reluat în februarie 2017 și a devinit un factor de promovare pe teritoriul județului Prahova, care prezintă activitatea și evenimentele muzeului. Este distribuită gratuit către publicul de toate vârstele, în secțiile muzeului din Ploiești și județ.
Absolventă a Facultății de Ştiinţele Naturii Bucureşti, secţia Biologie (1969), Doctor în științe medicale, specializarea Antropologie medicală la Institutul de Antropologie Francisc I.Rainer al Academiei Române (2002), cercetător științific principal, Prof.Dr. Emilia Elena Iancu a desfășurat o bogată activitate publicistică și de cercetare, realizând îndrumare pentru profesori și elevi și peste douăzeci de studii și comunicări în publicații de specialitate.
S-a retras de la conducerea muzeului în martie 2022, dar a rămas alături de colectivul instituției până în martie 2024, ca cercetător științific.
2022 – prezent
Știință și educație
Din noiembrie 2022, managementul muzeului a fost preluat de Dr. Dragoș Grigorescu, absolvent al Facultății de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a urmat şi studiile de masterat şi doctorat. Este lector universitar la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și în cadrul muzeului s-a dedicat cercetării științifice în antropologie, domeniu care l-a captivat de mai mult timp, inclusiv în perioada 2011-2016 când a fost manager al Centrului Județean de Cultură Prahova.
Preocuparea sa pentru latura științifică a favorizat amplificarea manifestărilor culturale ale muzeului, aducând totodată o abordare inovativă, cu elemente care implică modalitățile moderne de comunicare și expunere. Astfel, seria de convorbiri antropologice și Școala de Vară de Antropologie desfășurată la Centrul de Ecologie și Antropologie de la Cheia al muzeului s-au bucurat de un larg interes, publicul având posibilitatea să participe în format hybrid, atât fizic, cât și în mediul online, ca și la celelalte dezbateri din cadrul muzeului, precum Simpozionul Natura și Omul, realizat în parteneriat cu Institutul de Antropologie Francisc I. Rainer al Academiei Române. Ziua Darwin – 12 februarie, eveniment marcat de colectivul de specialiști ai muzeului prin valorificarea colecțiilor în expoziții, devine un forum de discuții în care sunt implicate și instituțiile de învățământ prahovene, în care elevii au ocazia să participe cu lucrări alături de specialiști, să se implice efectiv în activitatea muzeului.
Noaptea Cercetătorilor Europeni, eveniment anual organizat la Ploiești de Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, a luat amploare prin participarea a numeroși parteneri din domeniul științei și tehnicii, aducând în prim plan preocupări precum robotica, inteligența artificială, alături de cercetarea realizată în domeniul științelor naturale.
Deschiderea către public a muzeului este o prioritate, concretizată printr-o colaborare atât cu publicul tânăr, elevii de toate vârstele, corpul profesoral din județul Prahova, cât și cu toate forurile, inclusiv ONG-uri care sprijină cultura științifică, producția științifică.
O altă direcție de dezvoltare a muzeului este dublarea sa în plan virtual, prezența online fiind accesibilă publicului actual, vizibilitatea instituției fiind un factor major de promovare a activităților sale. Oricine își dorește, poate face un tur online la Muzeul Omului, Muzeul Petrolului, Muzeul Flori de Mină și Muzeul de Antropologie Francisc I. Rainer din Cheia.
Într-o perioadă pandemică, urmată de de restricții legislative și cu un personal de specialitate mult diminuat, Muzeul de Științele Naturii Prahova a reușit nu numai să mențină calitatea activității, ci și să o amplifice la un nivel superior, modern și adaptat cerințelor actuale.